După Revoluţia din ţara voastră nu am avut altceva
de făcut decât să aşteptăm şi să
încurajăm dezastrul economic, dar mai ales corupţia
şi tentaţia românului în faţa strălucirii
banului. După o lungă perioadă de privaţiuni şi
lipsuri de tot felul care i-au provocat o
mare suferinţă, era de aşteptat ca el să cedeze
foarte repede în faţa tentaţiilor care
apăreau. Şi într-adevăr, aproape toţi au căzut în
această plasă. Atunci am început să
acţionăm şi din punct de vedere politic. Nu-ţi face
griji, e o metodă pe care o aplicăm în
aproape toate statele. Trebuia să fim siguri că
principalele posturi din Parlament şi Guvern
sunt ocupate de oameni în vârstă, mulţi dintre ei
cu un caracter slab, uşor de manipulat.
Celor care erau maturi şi dinamici le-am cultivat
cu grijă latura orgolioasă a fiinţei şi mai
ales sentimentul înşelător al puterii, care în
cazul lor nu reprezenta totuşi o caracteristică
dominantă de adevăraţi conducători, în acest fel am
exacerbat în ei egoismul,
meschinăria şi ipocrizia. Era necesar să avem în
posturi-cheie oameni care pot fi tentaţi
destul de uşor cu afaceri oneroase, care în acelaşi
timp ar face orice pentru a-şi păstra postul
şi funcţia, în mare parte am reuşit. Eforturile
noastre în această direcţie au fost minime,
deoarece aviditatea şi lăcomia după bani, dublate
de o mare laşitate şi duplicitate au făcut
din cei mai mulţi dintre politicienii voştri o
adunătură demnă de dispreţ. Această situaţie
ne convine, însă nu cred că este cazul să vorbim
acum mai multe despre acest subiect.
Cezar se grăbi să profite de scurta pauză.
— Şi pentru ce toate acestea, senior Massini? Ce
urmăreşte de fapt
francmasoneria? Din cele ce mi-aţi spus până acum,
nu văd ce ar putea să-i lipsească şi,
totuşi, îmi face impresia că urmăriţi cu tenacitate
o anumită finalitate.
— Dragul meu, este foarte simplu. Când este un rege
stăpân absolut peste regatul şi
poporul său? Bineînţeles, atunci când
deţine puterea absolută. Aceasta
este, pentru noi,
piatra din vârful unghiului: puterea de dominaţie a
întregii lumi trebuie să ajungă repede
în mâinile noastre. La urma urmelor, această sete
de putere reprezintă motivaţia multor
politicieni, guvernanţi şi oameni de afaceri care
au acceptat să pătrundă în rândurile noastre.
Deasupra tuturor, însă, se află elita venerabililor
noştri, Iluminaţii, al căror plan este cucerirea
puterii mondiale şi realizarea unui control
perfect, chiar asupra fiecărui individ de pe
planetă. Modalităţile de împlinire a acestui plan
sunt atât de diverse, încât mi-ar necesita
prea mult timp acum să-ţi vorbesc despre ele. îţi
voi oferi doar câteva explicaţii; restul îl
vei înţelege şi învăţa repede după ce te vei
integra regulilor şi concepţiilor organizaţiei
noastre.
Influenţa şi controlul total asupra omenirii nu pot
deveni cu adevărat active decât
atunci când vom reuşi să supervizăm totul. Forţele
şi puterile însumate de la membrii tuturor
organizaţiilor noastre conduc treptat spre această
variantă de totalitarism, când libertatea şi
autonomia unui individ vor fi sufocate şi
monitorizate de noi încă de la naşterea fiinţei. Pentru
a fi siguri de acest rezultat şi pentru a
experimenta valabilitatea lui, am inventat - cu titlu
de experiment - comunismul. Totuşi, am constatat
faptul că lipsurile îndelungate, angoasele
oamenilor, precum şi cultul personalităţii care
apărea, fără excepţie, la toţi şefii de state
comuniste, crea anumite tensiuni şi favoriza chiar
manifestarea unei viziuni lucide asupra
situaţiei la unii membri ai populaţiei care, în
timp, puteau crea surprize neplăcute. Sistemul
comunist s-a dovedit corespunzător doar pentru o
anumită perioadă de timp, de câteva zeci
de ani. După aceea, însă, el a devenit ineficient
şi chiar periculos pentru interesele noastre.
Când
am înţeles aceasta, ne-am decis să încheiem experimentul şi am dat
„undă verde" schimbărilor de natură politică.
Era necesară crearea iluziei unui „altceva", dar
noi ştiam deja, cu mult înainte, că nimic nu se
poate modifica „peste noapte". Ne-am
aşteptat deci la multe convulsii sociale, de
mentalitate, de gândire şi de scop. Noi suntem
cei care am propagat în mod insidios ideile de bază
ale noului statut social, prin diferite
mijloace mass-media, prin intermediul
politicienilor şi prin crearea con- stanţă a unor noi şi
noi breşe în sistemul financiar, mai ales în scopul
tensionării relaţiilor dintre popor şi guvern.
Bunăstarea nu trebuie să se facă simţită la nivel
general, dar ea este binevenită la o
anumită pătură de oameni corupţi, care ne pot sluji
astfel interesele, fără ca ei să aibă nici cea
mai mică idee; dimpotrivă, aparenţele îi fac mereu
să-şi închipuie că, de fapt, ei sunt cei care
acţionează, cei care decid, cei care au puterea şi
toate acestea noi trebuie să le susţinem,
pentru ca mirajul să nu piară.
Ceea ce îţi spun eu acum face parte din aspectele
la vârf, mai puţin cunoscute, ale
francmasoneriei. Nu trebuie să-ţi imaginezi că
fiecare membru cunoaşte tainele şi planurile
noastre. Accesul la ideile şi scopurile noastre se
face totdeauna în etape, iar revelarea
informaţiilor este structurată şi ea, de asemenea,
în trepte succesive ca importanţă, în
general vorbind, noi acţionăm totdeauna de pe trei
nivele distincte, care subliniază foarte
clar atribuţiile şi valoarea membrului mason. Deşi
la o privire de ansamblu aceste nivele apar
5
ca nişte straturi suprapuse şi independente, ele
conţin totuşi verigile de legătură care sunt
esenţiale pentru înţelegerea planului nostru la
nivel mondial. Aceste verigi de legătură nu
sunt cunoscute, însă, decât de elita noastră, de
marii noştri Iluminaţi.
Primul eşalon sau nivel îi include pe cei care abia
au aderat la lojile noastre
masonice sau care nu prezintă un interes deosebit
pentru a li se putea încredinţa sarcini dificile.
Ei sunt „zilierii", adică cei care fac multe
aşa-zise munci mărunte dar folositoare în
măsura în care, luate în ansamblu, ele pregătesc
terenul pentru marile lovituri urmărite de
noi, cum ar fi naşterea diferitelor confruntări
militare, revoluţiile, incapacităţile de plată la
nivel naţional, adică o „artilerie grea" care
este strategic folosită de personalităţi importante
din organizaţia noastră. Aceste acţiuni de
anvergură intră în scenă, însă, abia după ce
„materialul" a fost preparat, adică după ce
„zilierii" noştri acţionează o anumită perioadă de
timp ghidaţi din umbră de noi înşine, fără ca ei
să-şi dea prea bine seama de scopul care este
urmărit. Din această categorie fac parte mai ales
cei care au parvenit într-un timp scurt, cei
care s-au îmbogăţit rapid dar care, totuşi, au o
minte slabă, cei care se află în căutare de titluri,
ranguri şi recunoaştere socială; în general
vorbind, snobii şi cei marcaţi de anumite complexe
de inferioritate, pe care doresc să le suplinească
imaginându-şi că fac parte şi chiar
alcătuiesc pătura înaltă şi bogată a societăţii.
Trebuie să fie orgolioşi, ipocriţi şi egoişti, cu o
anumită putere financiară, dar totuşi insuficient
de bogaţi, pentru ca astfel să le rămână
nostalgia după o viată cu adevărat regească, pe
care să o jinduiască în ascuns. In plus, este
esenţial ca ei să aibă funcţii relativ importante
în aparatul statal, deoarece avem nevoie de
pârghii şi trafic de influenţă atât la vârful
conducerii, cât şi la nivelul mic al administraţiilor
locale, adică acolo de unde începe intriga care îşi
croieşte drum spre centru. De aceea, la
această categorie de membri ne orientăm în general
pentru atragerea profesorilor universitari,
avocaţilor, doctorilor, inspectorilor, primarilor
şi anumitor oameni de afaceri locali.
Pentru toţi aceştia am creat nişte „supape",
nişte motivaţii pentru a-i tenta şi folosi
ulterior în scopurile noastre. Există cluburi
selecte, precum Rotary sau Lion's care le nasc
sentimentul că fac parte din marea aristocraţie a
ţării şi că se află, deci, în fruntea societăţii,
în realitate, aceste cluburi sunt un fel de praf în
ochi şi chiar o pavăză împotriva
eventualelor atacuri din exterior, deoarece
persoanele care fac parte din ele se vor lupta cu
îndârjire pentru a-şi păstra privilegiile pe care
le-au dobândit ca membri în aşa-zisul high-life
al societăţii. Îi atragem şi îi stimulăm prin
afişarea unei faţade serioase şi selecte a acelei
societăţi elitiste, în care ei află că pătrund
oameni de bine, oameni care reprezintă doar crema
societăţii, care au putere şi influenţă în
diferitele organisme ale statului. Această
prezentare foarte atrăgătoare o întreţinem prin
lux, prin posibilitatea de a avea relaţii suspuse
şi
prin ajutor financiar, îţi repet, toate acestea creează obligaţii.
Interesul nostru este acela de a crea diferenţe
foarte mari între păturile sociale,
adică oameni foarte bogaţi şi oameni foarte săraci,
pe cât posibil fără elementul de intermediere
şi susţinere, care este pătura mijlocie, întreţinem
astfel o stare socială generală
prin care omul să-şi închipuie că trebuie să facă
faţă unui asalt continuu, că trebuie să se lupte
mereu fie pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi,
fie pentru a-şi spori şi mai mult averea. Această
stare de spirit încordată şi foarte agitată
alimentează sentimentul de frică şi atâta timp cât
există frica, nu îşi poate face loc liniştea,
împăcarea, relaxarea şi nici spiritualitatea. De
aceea suntem interesaţi să obstrucţionăm tot ceea
ce ar putea conduce spre bine, armonie
şi credinţă religioasă veritabilă, deoarece altfel
controlul şi puterea noastră nu mai sunt
eficiente.
— Ce vrea să însemne asta? Că voi nu aveţi religie
şi că, dimpotrivă, urmăriţi
subminarea ei? se arătă Cezar contrariat.
— Religie? Analizează cu atenţie ceea ce se petrece
în lume. Notează ura rasială,
deviaţiile sectelor fanatice în numele unui
Dumnezeu unic dar particular, nesfârşitele
conflicte interetnice care, majoritatea, au la bază
disensiuni religioase, corupţia şi
laşitatea bisericii creştine, orgoliul ortodox şi
manipularea catolică! E drept că toate acestea
tot noi le-am orchestrat din umbră, în special prin
implementarea intrigilor şi ideilor
perverse în anumite puncte cheie deţinute de oameni
labili şi la momente potrivite în
timp.
În schimb, noi oferim oamenilor împărăţia
Arhitectului Universal, cel care poate
să
aibă cu adevărat grijă de ei. Voi îl
numiţi Prinţul întunericului. Ce importanţă are? Mai
înainte de toate trebuie să urmăreşti consecvent
interesul personal în tot ceea ce faci. Aceasta
cere mari eforturi şi angajamente, uneori chiar
foarte dure. De pildă, ele pot să însemne să-ţi
negi religia şi chiar să-ţi dăruieşti sufletul,
însă vei cunoaşte astfel puterea, bogăţia şi influenţa
extraordinară în cercurile înalte ale societăţii.
— Interesant. Eu aveam o altă filozofie, dar totuşi
este foarte atractiv ceea ce-mi
spuneţi, comentă Cezar cu o fină ironie, urmând
astfel planul iniţial pe care îl concepuse.
— Nu trebuie să-ţi imaginezi, însă, că aceste
aspecte sunt cunoscute de toţi, a
continuat venerabilul Massini să vorbească cu
avânt. Departe de aşa ceva. îţi spuneam
despre trei niveluri generale şi importanţa lor
eşalonată în organizaţia noastră masonică. Acum
îţi este limpede faptul că primul nivel, al
„zilierilor", nu are acces la informaţii de acest gen şi
nici la altele care vizează aspecte mai oculte ale
masoneriei, mai ales cele care implică
activitatea noastră la nivel mondial.
Membrii din cel de-al doilea nivel au însă
posibilitatea să cunoască o parte din
maşinaţiunile noastre internaţionale, astfel încât
ei se pot implica mai activ în demersurile
politice interguvernamentale şi sunt sprijiniţi cu
mult mai mult de lojile noastre influente. Ei
sunt, mai ales, cei pentru care am stabilit o
anumită formă de ierarhizare în trepte sau grade,
până la gradul treizeci şi trei. Este
instructiv de observat cât de ataşaţi sunt oamenii după
titluri, funcţii, recunoaştere iar noi speculăm
intens acest avantaj. Un mason de gradul
treizeci şi trei poate să reprezinte un pion de
bază în structura noastră generală. De-a
lungul timpului am urmărit să răspândim opinia că
acesta este, într-un fel, apogeul în ierarhia
piramidală după care se ghidează masoneria. Totuşi,
în particular îţi mărturisesc faptul că a
doua treaptă reprezintă doar începutul pentru elita
masonică mondială. Aceste lucruri le
menţinem însă foarte secrete, dar chiar şi aşa au
mai apărut unele zvonuri. Trebuie să
înţelegi însă, că noi cei din vârful piramidei, nu
putem fi atacaţi juridic şi nici un alt
organism de ordine statală nu ne este superior din
simplul motiv că noi le-am creat aproape
pe toate.
- Asta înseamnă putere de decizie la cel mai înalt
nivel, a spus Cezar gânditor.
Cum se face, totuşi, că a treia treaptă în
masonerie, aceea despre care îmi spuneaţi că
reprezintă de fapt elita masonică în lume, are o
influenţă decisivă fără să fie cunoscută?
- Nu este nevoie să fim cunoscuţi la modul la care
te gândeşti tu. Noi apărem
eventual în lume mai ales datorită titlurilor
nobiliare moştenite sau ca mari bancheri care se
ocupă de afacerile lor, la care avem grijă să
ataşăm mai mereu aşa-numitele acte de
caritate şi binefacere prin intermediul unor
fundaţii care au fost create tot de noi De fapt,
acestea ne permit să acţionăm şi să vehiculăm sume
uriaşe de bani sub aparenţa legalităţii şi
a intenţiilor caritabile. Noi suntem cei care
deţinem, în fapt, monopolul financiar
mondial, controlând orice piaţă bursieră Proiectul
de stăpânire a lumii este un plan
foarte bine pus la punct.
- Dar cum aţi reuşit să stăpâniţi finanţele lumii?
a întrebat Cezar. Nimeni nu
poate avea acces la toate sumele de bani
vehiculate!
- În cea mai mare parte controlăm aceşti bani dar
adevărata influenţă o exercităm
prin intermediul creditelor uriaşe cu care obligăm
practic diferitele guverne ale lumii să
acţioneze în domeniul economic - şi prin aceasta în
cel social - după cum dorim noi. Acesta
este, de fapt, scopul principal pentru care am
înfiinţat cele două mari organisme financiare ale
lumii: Banca Mondială şi Fondul Monetar
Internaţional (FMI). Dar cea mai importantă
lovitură şi victorie obţinută a fost îndatorarea
Statelor Unite ale America, care în
prezent depind aproape în totalitate de politica
financiară pe care noi o stabilim. După
cum îţi spuneam, esenţa acestei politici o
constituie creditele cu dobândă şi, de aici,
creanţele care apar şi toate celelalte forme de
obligaţii sau concesii pe care şi le creează
statele datornice faţă de noi. în felul acesta,
stăpânim lumea economică, ghidând-o în direcţia
pe care o vrem. Putem crea adevărate dezechilibre
sau chiar incapacităţi de plată acolo unde
avem interesul de a obţine ceva anume. Ţările falimentare
sunt „specialitatea" noastră,
deoarece ne oferă practic accesul indirect la
conducerea unui popor întreg. Desigur, noi
pregătim şi corelăm în prealabil aceste strategii
cu acelea ale dezinformării prin mijloacele
mass-media internaţionale, care ne aparţin. E un
sistem care şi-a dovedit cu prisosinţă
eficienţa în decursul timpului şi pe care noi îl
stăpânim foarte bine. Dacă cineva se opune,
eliminarea lui de pe eşichierul politic sau ca
personalitate socială nu prezintă, în general
vorbind, nici o problemă, datorită multiplelor
relaţii pe care le avem, a corupţiei şi a sistemului
financiar pe care îl stăpânim, în cazurile mai
deosebite, cum ar fi de exemplu cel al Statelor
Unite, nu putem permite greşeli sau acţiuni
exterioare în afara celor prevăzute de noi. De
aceea, fiecare preşedinte american nu reprezintă în
realitate decât o alegere şi o emanaţie a
scopurilor noastre masonice, el trebuind
obligatoriu să fie membru marcant în lojile
noastre, de obicei cele ale eşalonului doi.
Pentru a ascunde cât mai bine manevrele politice şi
financiare pe care le declanşăm
în aceste scopuri ne servim de cea mai
spectaculoasă, dar în acelaşi timp cea mai hilară idee pe
care am reuşit să o infiltrăm maselor de oameni în
ultimii două sute de ani. Aceasta este
probabil una dintre cele mai de preţ achiziţii ale
noastre, care ne-a adus multe servicii şi care
se dovedeşte foarte eficientă chiar şi în prezent.
Te vei mira, dar ea poartă un nume foarte
cunoscut: democraţial Noţiunea în sine nu face nici
cât o ceapă degerată; cu toate acestea, ea
este cea mai potrivită piesă în angrenajul planului
nostru, care are mare succes la masele
populare. Motivul principal este acela că le
trezeşte acestora orgoliul şi sentimentul de a
avea putere, dar în realitate nu face altceva decât
să producă un anumit gen de învrăjbire,
luptă şi tentaţie, oferind astfel posibilitatea
manipulării. Aparent, jocurile politice
ascunse şi marile interese financiare şi de putere
sunt la mâna alegătorilor, a celor care
votează. Trebuie să faci mici compromisuri, pentru
a te putea bucura ulterior de toate
avantajele. Ce obţinem noi, de fapt, prin aşa-zisa
democraţie? în cele mai multe dintre cazuri
aceasta duce în primul rând la dezbinare între
diferite categorii sociale care alcătuiesc un popor
şi la o înfruntare de multe ori făţişă între
populaţiile de pe glob. Ideea pe care o oferim
lumii, dar prin care acoperim de fapt cu acordul
tuturor adevăratele noastre intenţii şi
acţiuni, este aceea de a crea iluzia alegerii
libere în cazul fiecărui individ. Când este însă
vorba de zeci şi sute de milioane de oameni
diferiţi, stresaţi şi pervertiţi, alegerea lor aşazis
„liberă" poate fi lesne dirijată prin diferite
metode. Furtuna trebuie lăsată să se
dezlănţuie, însă direcţia ei generală poate fi influenţată
astfel încât să protejeze anumite
zone şi să distrugă altele. Noi am găsit
modalitatea cea mai simplă şi sigură de a obţine
haosul şi dezbinarea; căci, în ciuda aparenţelor
înalt umanitare şi a valorilor morale cu care
am poleit ideea de democraţie, acestea nu fac
altceva decât să ascundă miezul de la care am
pornit şi pe care 1-am dezvoltat în timp:
învrăjbirea semenilor între ei, lupta oarbă pentru
o putere facilă şi vremelnică, lipsa unităţii.
Pentru noi, unirea oamenilor în idei şi concepte
benefice, pozitive, este foarte periculoasă,
deoarece numai atunci masele de oameni devin cu
adevărat puternice în acţiunea lor. Acesta este şi
motivul pentru care urmărim adeseori să
provocăm fragmentarea teritoriilor statale în cât
mai multe etnii, fiecare cu interesele, cultura
şi credinţele ei religioase. Ceea ce urmărim în
final este estomparea tradiţiilor culturale şi
religioase ale diverselor ţări şi populaţii până la
pragul de la care acestea nu mai au forţa
necesară individulizării; atunci ele devin uşor de
controlat şi de asimilat într-o formă
unică de guvernământ, care bineînţeles că va fi
dirijată de elita noastră masonică la nivel
mondial.
Unul dintre marile obstacole pe care le avem în
faţă şi pe care trebuie să le depăşim
este reprezentat de tradiţiile diferite ale
popoarelor şi de dorinţa acestora de a se raporta la ele.
Noi urmărim să obţinem o „turmă colectivă de
animale" care acţionează în mod automat,
căreia îi dai fân şi apă la momente bine stabilite
şi care te slujeşte astfel în mod necondiţionat.
Pentru aceasta, după cum îţi spuneam, trebuie
slăbit filonul tradiţiilor strămoşeşti, trebuie
aplatizate şi chiar ignorate adevăratele valori şi
simboluri populare, trebuie pervertit sufletul şi
otrăvită simţirea generaţiilor tinere cu idei
false, minciuni şi cu tentaţiile diferitelor vicii; în
mare
parte am reuşit. A fost destul de uşor în cazul Americii, deoarece ea practic
nu are
tradiţie, în prezent, este locul din lume unde
planul nostru a fost cel mai bine dus la
îndeplinire: dependenţă totală faţă de sistemul
eco-nomico-social, control total şi subjugare
financiară, toate acestea fiind îmbrăcate în
mirajul tehnologiilor extraordinare şi a ideii
penibile şi orgolioase de primă putere a lumii.
Populaţia are nevoie de certitudinea chiar şi a
unei false puteri, are o nevoie inconştientă de a
se agăţa de ceva care îi poate crea o vie
impresie sau siguranţă interioară. Noi întreţinem
această idee a puterii în mintea americanilor,
deoarece ea îi determină într-o mare măsură să nu
se răzvrătească împotriva
sistemului care, de fapt, le-a furnizat chiar
această idee confortabilă de supremaţie, în plus,
orgoliul şi superficialitatea care derivă de aici
ne sunt de mare folos. Mai puţin vigilenţi şi uşor
de manipulat, ei servesc practic ca „vârf de
înaintare" în planul nostru de cucerire a puterii
absolute la nivel mondial.
Aici, Cezar a dorit să afle mai multe amănunte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu