partea 18 Viitor cu cap de mort

Cu cât oamenii devin mai lucizi şi avizaţi de planurile francmasoneriei, cu atât mai

repede ei se vor opune jocurilor murdare ale acesteia. Mai apoi trebuie realizată demascarea

publică a intenţiilor malefice ale masoneriei. Demascarea este un element foarte util în lupta

contra francmasoneriei. Deja multe dintre acţiunile lor sunt evidente pentru toată lumea, dar nu

sunt corelate cu organizaţia masonică. Chiar dacă m-aş referi la un singur exemplu, cel al exodului

de inteligenţă din România, ar fi suficient pentru a atrage în mod serios atenţia asupra felului în

care masoneria manipulează populaţia. Sunt mulţi alţii care au observat aceasta, care au scris

manifestându-şi îngrijorarea pentru acest fenomen, dar totuşi ei nu cunosc adevărata sursă,

cauza acestei „fugi" a intelectualului român peste hotare. Neştiind nimic sau aproape nimic

despre masonerie, ei pun acest fapt pe seama sărăciei din ţară şi a dorinţei de îmbogăţire a celor

cu mari aptitudini intelectuale care se angajează în străinătate. Totuşi, când o astfel de stare

trenează de foarte mulţi ani, este necesar să analizezi problema dintr-un alt unghi, în realitate,

adeseori masonii momesc fiinţele cu înzestrări intelectuale excepţionale către o viaţă

tentantă, lipsită de grija zilei de mâine, în institutele sau firmele de cercetare din

Occident, în felul acesta, prin plecarea a sute şi mii de „creiere" dotate din România, ei

reuşesc să-şi pună în aplicare, până la urmă, planul lor diabolic de anihilare a impactului

de trezire spirituală care trebuie să se producă în această ţară, la care cei foarte dotaţi

intelectual, care au plecat în alte state, şi-ar fi adus un aport considerabil.

Această trezire spirituală este foarte utilă pentru că permite oamenilor să devină

conştienţi de menirea lor în aceste condiţii grele. Ea chiar le dă tăria necesară să suporte

anumite vicisitudini inerente perioadei prin care trece România, rămânând acolo unde sunt

tocmai pentru a contribui la „trezirea" accelerată şi a celorlalţi oameni din popor, însă prin

exodul masiv al acestor fiinţe umane deosebite, trezirea spirituală ar putea fi întârziată; un

aliaj de aur este cu atât mai valoros cu cât cantitatea de metal nobil - adică de aur - este mai

mare. Dacă această cantitate scade, atunci se micşorează şi valoarea şi chiar rezistenţa

aliajului.

— Vrei să spui că până la urmă este posibil ca forţele rele masonice să învingă? am

întrebat eu, puţin îngrijorat.

— Eu am spus doar că trezirea spirituală a acestui popor poate să mai întârzie un

timp, dar este indubitabil că ea se va produce până la urmă, chiar dacă această zbatere

furibundă a francmasonilor urmăreşte să o anuleze. Transformarea spirituală este inerentă,

chiar dacă unele fiinţe umane sceptice, rezonând cu ideile negative ale masonilor, îşi

exprimă îndoiala şi chiar credinţa că nu vom reuşi să învingem. Această politică subversivă,

care este întreţinută în mod diabolic de francmasoni, are ca scop principal să genereze o

rezonanţă negativă de absenţă a speranţei în oameni, de lipsă de încredere în forţele

extraordinare, benefice ale acestui popor, până când întreaga naţiune poate chiar să ajungă

să nu mai aibă deloc speranţă, însă atunci când o mare masă de oameni are o speranţă pe

care o cultivă, o hrăneşte şi o întreţine cu entuziasm, gândind despre ea în mod creator şi

pozitiv, ea creează un curent gigantic de forţă spirituală care accelerează foarte mult

realizarea acelei aspiraţii colective a oamenilor. De aceea îţi spun că, dacă o idee profund

benefică şi spirituală cuprinde masele de oameni, ea generează atunci o undă colosală de

energie pozitivă care poate fi însăşi cheia transformării acestui popor. Acest aspect este

valabil pentru oricare altă populaţie de pe glob. Cea mai importantă dintre ideile benefice

ar fi aceea ca oamenii să se trezească din „somnul adânc" impus de francmasoni şi,

devenind lucizi, să acţioneze ferm de pe cu totul alte poziţii, având atunci o înţelegere

superioară asupra situaţiei de ansamblu.

La polul celălalt, însă, este cumplit când o idee negativă cuprinde masele de oameni.

Principiul de rezonanţă este acelaşi, dar natura energiei care este atunci amplificată în exces

este profund negativă, distructivă, rea. Ea determină în oameni o stare de marasm, de

absenţă a speranţei, de neîncredere în forţele proprii şi, ceea ce este mult mai grav, ea este

puternic contaminantă, generând o stare de indolenţă, de lene, de lipsă de angrenare pozitivă,

într-o astfel de situaţie, este clar că jocurile malefice ale masonilor pot fi realizate cu

destulă uşurinţă. Aşa se şi explică de ce ei acţionează extrem de virulent şi cu o maximă

îndârjire prin mijloacele mass-media atunci când unii oameni sau grupări sprituale fac

cunoscute lumii întregi adevărul oripilant despre acţiunile şi intenţiile lor. Masonii de la

vârf caută atunci să distrugă prin orice mijloace persoanele sau organizaţiile respective,

profitând de credulitatea tâmpă a omului de rând, care poate fi manipulat cu uşurinţă.

— Da, am rămas şi eu profund uimit de viclenia şi perfidia lor în manipularea

oamenilor, mai ales după ce mi-ai relatat planul complex al venerabilului Massini, am comentat

eu. E stupefiant ce poate concepe inteligenţa lor diabolică.

Cezar m-a aprobat şi, pentru că timpul pe care îl avea la dispoziţie era foarte limitat, a

început să-mi relateze discuţia pe care a avut-o cu marele mason.

Panică la Pentagon

— A doua întâlnire cu senior Massini a echilibrat cumva situaţia. Deşi întrevederea

a continuat în spiritul unui joc de-a şoarecele şi pisica, la fel ca şi prima dată, totuşi acum îi

cunoşteam deja intenţiile adevărate; venerabilul, însă, nu ştia aceasta. E adevărat că micul

meu avantaj asupra lui nu modifica prea mult datele problemei, dar cel puţin îmi permitea să

fiu mult mai vigilent. Acţiunile mele trebuiau să fie foarte abile, pentru a nu deranja

echilibrul relativ al situaţiei. Dacă, de pildă, m-aş fi arătat revoltat şi aş fi ameninţat că dezvălui

totul la vârf de stat, cel mai probabil că aş fi fost trecut imediat pe o linie moartă, cu un

rezultat imprevizibil în direcţia scopului urmărit de masoni şi chiar în ceea ce priveşte viaţa

mea. în definitiv, se poate spune că, practic, eu nu exist în această ţară: singurul dosar de

înregistrare este cel din biroul generalului Obadea. Nu am legături politice, relaţii diplomatice,

afaceri în economie sau obligaţii sociale. Este o situaţie cu totul specială, care are multe

avantaje, dar comportă şi anumite riscuri. Avantajul este acela că pot avea acces la cele mai

importante date şi secrete de stat care ţin de anumite descoperiri sau evenimente cu totul

speciale de pe teritoriul ţării. Prin „evenimente speciale" mă refer la acele situaţii care aparţin

domeniului inexplicabil, cel puţin din punctul de vedere al ştiinţei moderne sau al concepţiei

obişnuite. Dezavantajul este acela că nu am ca susţinere decât pe generalul Obadea, care se

apropie de pensionare. Nu am nici duşmani, deoarece departamentul este foarte ocultat; dar

el rămâne un „teritoriu" care poate fi revendicat de SRL Abia atunci pot apărea problemele.

Scandalul nu era, deci, o soluţie. Sunt interesat să ajut această ţară, nu să ratez ocaziile

favorabile care se ivesc. Probabil că pentru venerabilul Massini nu ar fi fost foarte dificil să

obţină înlocuirea mea - cu toată opoziţia generalului Obadea - însă aceasta ar fi însemnat mai

multă agitaţie, incertitudine şi, cel mai neplăcut pentru marii masoni, ar fi determinat o

amânare nedefinită a acţiunii. Se pare că aceasta îi deranja cel mai mult.

— De ce aşa mare grabă şi mai ales pentru ce? am întrebat eu cu un vădit interes.

— Îţi voi spune imediat, dar te rog să ai în vedere faptul că nici eu şi nici chiar cei din elita

masonică mondială - cel puţin din câte mi-am putut da seama - nu cunosc prea multe în această

direcţie.

— Din câte înţeleg, se pare că ei au acceptat o soluţie de „compromis": nu agreează

colaborarea cu tine, deşi ţie îţi mărturisesc contrariul, dar nici nu sunt dispuşi să complice lucrurile

care pot degenera într-un veritabil scandal, prin îndepărtarea ta din funcţie.

— Da, este clar acum că ar fi făcut-o deja, pentru a-şi plasa omul lor în locul meu, ceea

ce le-ar fi rezolvat complet şi imediat problema. Dar, deşi ei pot cauza îndepărtarea mea din

funcţie, se pare că le lipseşte totuşi pârghia principală pentru a mă înlocui cu cine vor ei şi

atunci s-au decis pentru soluţia de compromis pe care trebuie să o ajusteze „din mers".

— Cine stabileşte în prezent schimbările în funcţii la nivelul DZ? am întrebat eu cu

inocenţă. Dacă ştim filiera diplomatică, nu cred că e prea greu să ne dăm seama care sunt, de

fapt, adevăratele jocuri de culise şi cine le face. Din păcate, funcţia pe care am avut-o în

guvern nu mi-a permis să am acces la astfel de informaţii.

În cameră s-a lăsat o tăcere grea. într-un târziu, Cezar mi-a răspuns cu voce joasă:

— Să lăsăm lucrurile în această privinţă aşa cum sunt. Faptul că influenţa pe care o

are venerabilul Massini nu a garantat rezolvarea problemei aşa după cum ar fi vrut el, ne

poate da de înţeles că nu toţi sunt corupţi. Acesta este un lucru îmbucurător. Probabil că

după prima confruntare cu mine, după ce a raportat rezultatele ei în cadrul grupului

Bilderberg, venerabilul Massini a propus continuarea planului iniţial care, deşi era relativ

riscant pentru masoni, avea totuşi avantajul rapidităţii de acţiune şi al inducerii mele în

eroare, între timp, însă, eu am aflat de prefăcătoria venerabilului şi mi-am refăcut planul

iniţial. Dacă la prima întâlnire gândeam să le fac jocul, acceptând în aparenţă să

colaborez cu ei, la cea de-a doua întâlnire, ştiind deja intenţiile lor perfide, luasem

hotărârea să mă prefac doar până când voi ajunge la ceea ce îi interesează cu adevărat, după

care urma să le blochez accesul prin dezvăluirea acelei probleme la vârf de stat. Acesta era,

de fapt, riscul la care se expuneau ei, dar pe care - aşa după cum ţi-am spus - credeau că 1-

au anihilat în mare parte.

— Cum s-ar spune, cărţile erau deja făcute în fiecare „tabără", am spus eu foarte

interesat de relatarea lui Cezar.

— Aşa este, răspunse el zâmbind. Când am fost înştiinţat, acum o lună, că

venerabilul Massini urma să mă viziteze din nou, am ştiut că sosise momentul culminant.

Aceşti oameni nu fac niciodată ceva gratuit sau fără un interes personal; de aceea, mă

aşteptam ca senior Massini să-mi expună „punctul fierbinte" al problemei. Faptul că şi-a

anunţat din nou vizita m-a făcut să înţeleg că, la vârful forului lor decizional au hotărât să

meargă mai departe pe varianta care mă implica direct, după ce în prima întâlnire tatonaseră

şi pregătiseră oarecum „terenul", însuşi faptul că marele mason a fost de această dată gazda

întâlnirii în vila luxoasă a unei diplomaţii străine, unde sistemele de securitate erau

perfecte, mi-a întărit convingerea că ceea ce aveam să aflu era foarte important.

Fremătam de nerăbdare. L-am implorat pe Cezar să-mi dezvăluie mai repede

secretul. Uşor amuzat, acesta a continuat să vorbească:

— Întâlnirea nu a durat mult, poate ceva mai puţin de o oră. Trebuie să-ţi

mărturisesc, însă, că informaţia pe care mi-a oferit-o senior Massini m-a lăsat perplex

chiar şi pe mine. Am putut să mă conving astfel încă o dată de imensa putere pe care o au

francmasonii chiar şi la cele mai înalte organisme de stat în lume, infiltrându-se tot mai

mult în acestea şi având acces la informaţii de o importanţă covârşitoare pentru omenire

şi pentru siguranţa ei. Mai mult decât atât, masonii vor să controleze şi să manipuleze aceste

informaţii ultrasecrete în folosul lor propriu, pentru a-şi duce la îndeplinire cât mai repede

planul de control şi dominare la nivelul întregii planete.

M-am întâlnit cu venerabilul în vila respectivă şi, după câteva minute în care neam

întreţinut amiabil şi am glumit - timp în care eu am avut grijă să-mi reafirm în mod

voalat disponibilitatea de a adera la organizaţia lor elitistă - senior Massini a intrat direct în

subiect, conform stilului său caracteristic. El mi-a spus atunci că dispune de o informaţie

ultrasecretă care provine direct de la Statul Major al Pentagonului şi că acea informaţie se

referă la un anumit loc din România. Mi-a mărturisit că grupul Bilderberg are

reprezentanţi în cele mai importante dintre organismele politice, economice şi de apărare a

SUA, conexiunile mergând până la fotoliul prezidenţial. Dincolo de poziţia de influenţă a

preşedintelui american, există totuşi câteva grupuri oculte a căror putere este foarte mare, în

special datorită legăturilor, intereselor şi relaţiilor politice complexe şi reciproce pe care acestea

le au cu anumite personalităţi de frunte, şefi de stat şi bancheri la nivelul organismelor

internaţionale, în sfârşit, dincolo chiar şi de aceste grupări masonice foarte puternice există trei

formaţiuni de elită care supervizează, respectiv, desfăşurarea vieţii ştiinţifice şi a tehnologiei

pe întreaga planetă; orientarea direcţiei de mers a economiei mondiale; şi stabilirea curentelor şi

tendinţelor politice, pe zone ale lumii. Deasupra tuturor se află grupul Bilderberg, iar în

cadrul acestuia există trei persoane care au putere de decizie supremă asupra acţiunilor cele mai

importante şi ideilor care urmează să fie puse în aplicare la nivelul întregii planete. Aici însă am

remarcat la senior Massini o anumită nesiguranţă, ca şi cum ar fi cumpănit dacă să-mi facă sau ..................10

nu o mărturisire. Am simţit atunci că este un aspect extrem de important, care mi-ar fi dezvăluit

însuşi secretul fundamental al masoneriei de pe întreaga planetă. Totuşi, după o scurtă ezitare,

venerabilul Massini a renunţat la revelarea acelui aspect, continuând să-mi vorbească despre

datele ultrasecrete de la Pentagon. Mi-a spns că tot ceea ce este mai important şi se descoperă pe

planetă este adus imediat la cunoştinţa celor din elita mondială. Acesta a fost şi cazul

observaţiilor secrete în ceea ce priveşte teritoriul României.

Pentagonul derulează în paralel mai multe programe militare secrete şi de spionaj

geodezic, iar pentru aceasta el a investit sume fabuloase într-o tehnologie care depăşeşte

cu mult cunoştinţele actuale ale ştiinţei. Unele surse ale acestei tehnologii fabuloase sunt

menţinute însă într-un secret desăvârşit. Important de ştiut este faptul că, datorită capacităţilor

tehnologice extraordinare pe care le are la dispoziţie - şi trebuie să ştii că ele depăşesc cu

aproximativ douăzeci de ani posibilităţile din prezent, la ritmul de dezvoltare actual -,

Pentagonul deţine mai mulţi sateliţi geostaţionari care au sarcini precise de observare.

Unul dintre aceştia, care se bazează pe tehnologia bionică şi pe cea a undelor de

formă, a reperat în anul 2002 o structură aparte în interiorul unui grup muntos de pe teritoriul

ţării noastre, mai precis într-o anumită zonă a munţilor Bucegi. Iniţial s-a crezut că este vorba

despre o formaţiune carstică mai ciudată, la fel cum au fost identificate multe altele pe întreaga

planetă. Totuşi, aşa după cum mi-a dezvăluit senior Massini, specialiştii din compartimentul de

analiză a datelor secrete de la Pentagon şi-au informat ulterior superiorii că există trei elemente

distincte care ridică mari semne de întrebare în legătură cu datele care au fost înregistrate,

caracteristice acelei zone din munţii Bucegi.

În primul rând, spaţiul gol identificat în interiorul munţilor nu avea corespondenţă

cu exteriorul, ci începea direct din interiorul formaţiunii muntoase, la o anumită distanţă de

panta acesteia, în al doilea rând, el avea forma unui tunel pe care înregistrările de date îl

prezentau ca fiind foarte regulat şi cotind brusc, sub un unghi de 26 de grade, spre centrul

muntelui, în plus, traiectoria tunelului era perfect plană; prin raport la nivelul de bază al

muntelui, considerat ca referinţă, tunelul pornea de la aproximativ o treime de la bază dar se

desfăşura într-un plan perfect orizontal, însă cel de-al treilea element a pus cel mai mult pe

gânduri staff-ul Pentagonului. Scanarea din satelit a muntelui a pus în evidenţă două

blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatră, care mărgineau începutul tunelului

şi sfârşitul lui. Venerabilul mi-a arătat atunci o copie xerox după schiţa computerizată a ciudatei

structuri din interiorul muntelui, care era cadrilată şi plină de numeroase cifre şi date.

Zonele blocate erau însemnate cu roşu, iar venerabilul mi-a explicat că ele respingeau pur şi

simplu orice tip de sondare sau analiză, ca şi cum ar fi protejat ceva în acel loc.

— Se prea poate să fi fost vorba de nişte baraje energetice artificiale, am spus eu

dintr-o răsuflare, uluit de ceea ce aflam.

— Exact aşa au concluzionat şi ei după ce au eliminat, rând pe rând, toate

celelalte posibilităţi, care includeau eventuale interferenţe, metale sau alte compozite,

însă aceasta i-a făcut să ia în consideraţie o problemă mult mai delicată...

— Probabil cine a realizat structura în ansamblul ei, nu-i aşa? m-am repezit eu,

surescitat.

— Da. Au fost destul de bulversaţi de acele date şi au ridicat imediat la maxim

nivelul lor de securitate. Primul baraj energetic, cel de la capătul de început al tunelului

din interiorul muntelui era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul la

intrarea în tunel. Al doilea baraj energetic era însă imens, ca o cupolă sau semisferă care se

afla la capătul opus al tunelului, aproape de centrul muntelui. Venerabilul Massini mi-a

explicat că, în mod evident, acolo se afla ceva extrem de important la care conducea

SCHEMA STRUCTURII ENIGMATICE DIN INTERIORUL MUNŢILOR BUCEGI

(ROMÂNIA)

tunelul, dar care totodată era foarte bine protejat, îţi voi desena şi eu schema pe care am

văzut-o, însă mult mai simplu, pentru a putea să ai o reprezentare cât mai clară a ceea ce a

fost identificat acolo.

Aproape mut de uimire, priveam cum Cezar desena cu mişcări precise schema

aproximativă a structurii ciudate din interiorul munţilor Bucegi.

— Cei de la Pentagon nu au putut să înţeleagă motivul pentru care tunelul

cotea într-un fel de zig-zag spre zona centrală a muntelui şi nici semnificaţia unghiului de

26 de grade care intervenea în construcţia lui. Ansamblul se afla într-un plan paralel cu

solul, iar barajul energetic semisferic se afla pe verticala ce corespundea stâncilor de pe

creastă care sunt numite Babele. De fapt, aşa cum au determinat mai apoi măsurătorile

noastre pe baza datelor de la Pentagon, verticala ieşea la aproximativ patruzeci de metri de

acestea, între Babele şi Sfinxul din Bucegi.

Cezar a desenat atunci pe o altă foaie schema plană a ansamblului.

— Senior Massini m-a lăsat să înţeleg că elementele structurii interne, artificiale,

din Munţii Bucegi nu ar fi suscitat totuşi prea mult interesul elitei masonice mondiale,

dacă reprezentanţii lor din Pentagon nu ar fi făcut observaţia că barajul energetic

semisferic are exact aceeaşi frecvenţă de vibraţie şi aceeaşi formă ca cel dintr-o altă

structură subpământeană foarte secretă, pe care ei o descoperiseră cu câteva luni înainte,

în apropiere de Bagdad. Din motive pe care deocamdată nu le cunosc şi pe care

venerabilul Massini nu mi le-a dezvăluit, elita lor masonică a fost extrem de interesată la

acea vreme de datele secrete furnizate de satelitul de spionaj militar în legătură cu

structura energetică ciudată din subsolul Irakului. La scurt timp după aceea s-a declanşat

războiul şi după câteva luni americanii au avut acces, în cel mai mare secret la zona

respectivă despre care irakienii nu ştiau absolut nimic. Venerabilul mi-a mărturisit că

oricât de mult s-au străduit, nu au reuşit să penetreze zidul energetic, dar nu mi-a mai dat şi

alte amănunte, întreaga operaţiune era ţinută în cel mai strict secret. El mi-a precizat doar că

ceea ce se afla acolo avea legătură cu trecutul misterios al planetei dar şi, într-un anumit fel, cu

istoria organizaţiei lor. Am intuit atunci că senior Massini deţine şi alte informaţii, poate

chiar şi anumite documente sau dovezi în legătură cu aceste aspecte despre care, însă, nu

era dispus să-mi vorbească.

Faptul că Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare între structura

subpământeană de lângă Bagdad şi structura interioară din Munţii Bucegi i-a agitat foarte

mult pe cei din elita masonilor. După cum am putut să remarc, o mare pondere în această

agitaţie care iniţial aproape că s-a transformat într-o veritabilă panică, a fost cauzată de

faptul că respectiva structură - mult mai mare şi mai complexă decât cea din Irak - se afla pe

teritoriul României. Faptul în sine pare relativ straniu, însă corelându-1 cu unele aspecte

despre care deja ţi-am vorbit, referitoare la viitorul României, vei putea să-ţi faci o idee

destul de exactă în ceea ce priveşte motivele de îngrijorare pe care le au în prezent marii

masoni. Oricât de mult ar dori ei să disimulze aceasta, acţiunile şi intenţiile lor ne arată

cu prisosinţă contrariul. Graba foarte mare în rezolvarea problemei, factorul de risc pe

care şi 1-au asumat, dorinţa expresă de a avea accesul şi controlul la respectiva structură

sunt doar câteva elemente care îmi întăresc convingerea interioară în această direcţie.

Senior Massini mi-a încredinţat toate datele de reper, foarte secrete, ale locaţiei din

Munţii Bucegi, de acolo de unde se putea ajunge cel mai bine şi mai repede la gura

tunelului. O enigmă foarte mare era felul în care reuşiseră cei care 1-au construit să

realizeze structura şi golurile direct în interiorul muntelui, fără nici o corespondenţă în

afara lui. Amândoi am presupus că aceasta s-a realizat ca o măsură de maximă protecţie

împotriva eventualei deconspirări a ansamblului respectiv. Singura explicaţie a tehnologiei

folosite ar consta în faptul că au acoperit cumva intrarea principală în tunel, după ce au

activat barajul energetic de protecţie; aceasta ar fi implicat însă un volum imens de rocă,

pentru a nu mai vorbi de utilajele care erau necesare pentru o astfel de lucrare.

Senior Massini mi-a furnizat, de asemenea, planul corect pentru a ajunge la

tunel, aşa cum a fost el calculat de specialiştii din cadrul Pentagonului. Cea mai apropiată

străpungere se putea realiza frontal în munte, după o direcţie optimă al cărei punct de

pornire se afla pe coasta acestuia, undeva la o distanţă de aproximativ şaizeci-şaptezeci de

metri de primul baraj energetic aflat în profunzimea masivului de piatră. Deşi aceasta era soluţia

cea mai rapidă, totuşi exista inconvenientul barajului energetic de la gura tunelului despre care

nu se ştia dacă poate fi străpus. Chiar dacă el nu avea aceeaşi frecvenţă de vibraţie ca marele

baraj energetic semisferic, nu puteam şti dacă vom avea sau nu posibilitatea de a-1 depăşi.